În ea pot vedea toata lumea mea,
În ea ,amintiri de tot felul,vin și pleacă,
O simplă formă ,de dreptunghi ,așa e ea.
O privesc prelung și ea mă privește,
Pare a fi o oglindă…un trecut și un prezent,
Se reflectă-n ea, iar eu îmi dau seama de-o,
Cumplit-asemănare,așa e ea.
O țin mereu lângă mine,pentru că în ea,
Tot trecutul mi-sarată,și se-nclină-n fața ei,
Eu …privesc cu uimire,si realizez că ea,
Este jumatatea mea,așa e ea.
Copilaria a trecut,prin ea eu o vad din nou,
În ea văd un mic copil care seamănă cu mine.
Cu uimire-ncep să-l strig!
El molatic mă îngână și îmi spune că a ajuns…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu